Cugetări

Bucuria de a înțelege că totul are sens

 am lăsat în palma vântului 
toată tristețea despre care
nu-ți pot spune în cuvinte

am lăsat în ochii cerului
tot albastrul pe care
nu-l pot vedea încă

am lăsat la margine de pădure
florile pe care nu le-am putut înflori

am lăsat într-un biet ceas
frica de a pierde timpul

am lăsat într-un ulcior
apa care nu-mi poate alina setea

am lăsat în voia lui Dumnezeu
certitudinea că totul are sens
și cum să nu mă bucur?

apropo, au înflorit ghioceii ? 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s