Cugetări

Un început de bujor

Nu știu cum alții, dar eu învăț foarte multe de la flori. De exemplu, bujorul e un învățător al răbdării și al puterii. Cum să ții așa grațios o lume întreagă în suspans? Cum să înflorești cu pași modești, dar să fii atât de deschis la coacere ? Iar parfumul, ah, parfumul lui îl am în minte anul împrejur.

Dacă oamenii ar crește așa firesc și tandru și deschis ca bujorii ? Cum ar fi, oare ? O lume mai deschisă spre a trăi. Cu adevărat. Un om mai deschis spre a fi. Pur și simplu. Un om care știe să fie. În tandem cu ritmul și cu viața lui. Că nu-i nici un maraton aici. Și chiar nici deadline-uri nu există, serios. Poate o cursă cu tine însuți. Și un deadline pentru dragoste și pentru bunătate. Și unul pentru bucurie, vă rog! Bine măcar că putem să învățăm de la bujori. Of, se pare că florile vor salva lumea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s